Intrebarea aceasta cred ca ne-am adresat-o toate si ne tot caznim sa gasim un raspuns care sa ne scoata din aceasta mare dilema a vietii noastre.
In primul rand, eu cred ca nu toti barbatii insala. Mai mult de atat, stiu ca exista barbati care nici nu isi pun aceasta problema, nu se gandesc deloc sa experimenteze si asta poate din prea mult respect fara de partenera de viata sau pentru ca nu-i lasa constiinta. Exista barbati fideli, dar exista si barbati care nici nu isi imagineaza sa nu aiba mai multe relatii in acelasi timp.
Eu as vrea sa ma opresc acum asupra celei de-a doua categorii, dar vreau sa va spun ca nu generalizez si raman la parerea mea ca nu toti sunt la fel. Doar noi trebuie sa avem norocul si inspiratia sa ne oprim la cei care merita.
Am si am avut de-a lungul timpului nenumarati amici de sex masculin, carora le multumesc pe aceasta cale ca m-au facut partasa la discutiile lor "despre femei". Am auzit scuze, pretexe, motive invocate, motiv pentru care am sa incerc mai jos sa le sumarizez:
1. Nimic nu se compara cu primele luni de relatie, cand pasiunea si dorinta ating cote maxime. Insa sunt barbati care se asteapta ca acea flacara sa dureze pururea si nu constientizeaza ca pe masura ce timpul trece prioritatile se schimba, fapt ce poate conduce si la un interes mai scazut pentru viata sexuala. Cei care nu concep acest lucru dau vina pe "prea multa liniste si lipsa de adrenalina" si incep sa o caute in alta parte.
Le-as spune imaturii pentru ca, pana acum, nu am vazut la niciunul sa fi avut vreo epifanie si sa descopere cam cum e in realitate de fapt.
2. Exista categoria "celor care se simt permanent nebagati in seama", de ai senzatia ca trebuie sa le porti de grija de ei mai ceva ca la un copil si cer nelimitat suport si atentie. Justificarea lor se rezuma la faptul ca nu sunt satisfacuti din punct de vedere emotional si ca se simt nedoriti si atunci simt nevoia sa primeasca din mai multe locuri semnale de implicare si protectie.
3. Mai sunt cei care se simt plictisiti indiferent de ceea ce fac, au o doxa de teribilism care ar fi trebuit sa le treaca dupa pubertate, dar acest lucru nu s-a intamplat. Ei vor fi mereu in cautare de senzatii tari si vor urmari pericolul si indiferent de ce gasesc acasa pentru ei nu va fi indeajuns de multumitor.
4. Burlacul declarat este acel barbat care se s-ar putea defini prin curiozitate si neputinta asumarii angajamentelor. Chiar daca incepi o relatie cu un astfel de barbat, nu te astepta prea repede sa fii tu cea care il va schimba. De cele mai multe ori, doar ajungi sa fii tu cea care sufera, iar sa fie impacat cu sine pentru ca te-a avertizat de la inceput, in consecinta nu se simte vinovat cu nimic.
5. Nemultumitii, pe viata in general, nu doar pe relatia in sine. Sunt cei carora nu le convine nimic, au de toate si nu se bucura de nimic, nu te apreciza absolut deloc si pentru ei orice ai face nu e bine. Eu m-as duce mai departe si as spune ca sufera de "sindromul drobului de sare", dar nu am studii in psihologie ca sa fac aprecieri si nici nu stiu daca se foloseste asa, insa mie mi se pare ca ii defineste perfect.
Oricat te-ai chinui sa ii multumesti acest lucru cu greu ma tem ca se va intampla si de aceea ei sunt intr-o permanenta cautare a perfectiunii. Ei niciodata nu o vor gasi, iar tu nu vei ajunge decat sa te frustrezi si sa-ti pierzi increderea in tine.
Asa ca, dragele mele, daca se intampla sa intalniti vreun tipar din cele mai sus prezentate, rugamintea mea este sa va ganditi de doua ori daca merita sa investiti timp si sentimente pentru o cauza cu mari sanse de nereusita.
