Dupa o despartire, este normal ca starile de anxietate si irascibilitatea sa atinga proportii nemaiintalnite si neobisnuite. Am iesit dintr-o zona de confort si ne confruntam cu un necunoscut pe care, de cele mai multe ori, nu ni l-am dorit. Drept urmare, cam absolut totul are tendinta sa ne enerveze si sa ne creeze o stare si mai ambigua.
Ce trebuie sa retinem este ca nici prietenii, nici familia si nici colegii de serviciu nu au nicio vina. Ne descarcam energiile negative pe bietii oameni, dar ei poate doar vor sa ne arate ca ne sunt alaturi si ca ne putem baza pe ei.
In loc sa-i instrainam si pentru a evita situatiile in care facem pe cine nu trebuie tap ispasitor, m-am gandit sa fac o lista cu posibile actiuni pentru ca starea noastra sa nu mai fie atat de inflacarata.
Primul lucru pe care il fac eu este sa-mi aprind o tigare si o fumez de parca ar fi si prima si ultima si maine le-ar interzice de pe piata. Dar stiu ca sunt o multime de fete care nu fumeaza, insa am si pentru ele un exercitiu pentru a inlocui viciul meu.
M-au intrebat mai multi cum reusesc sa ma calmez cu ajutorul unei singure tigare si tot stand sa ma gandesc care ar fi rationamentul din spatele acestui gest am ajuns la concluzia ca e vorba de respiratie de fapt. Apoi, m-am documentat putin mai mult si am descoperit ca exista medici si psihologi care isi invata pacientii cum sa respire pentru a se calma si fac impreuna exercitii de respiratii.
Concluzia este ca Inspira/Expira poate fi pe cat de banal, pe atat de eficient.
In mod evident, cand simti ca iti explodeaza capul, cateva seturi de respiratie adanca s-ar putea sa nu fie indeajuns. Asa ca eu mai apelez la:
1. Scriu - un blog, un jurnal old fashion, poezii, novele dramatice si patetice....orice, dar chiar absolut orice functioneaza. Scrie-i scrisori pe care nu i le vei da niciodata, dar in care iti pui tot sufletul si toate nemultumirile si frustrarile. Pe mine intotdeauna m-a ajutat jurnalul: atunci cand era calda imi varsam cele mai ascunse ganduri in acele pagini, iar cand se racea si reveneam asupra lor lacrimile provocate de ras erau biblice :P
2. Ascult muzica si dansez...da, singura in casa.....pentru ca ma relaxeaza, ma face sa uit de probleme si ma transpune in lumea lor si, nu-i asa, orice evadare din cotidian in astfel de momente e binevenita
3. Fac o baie. Lunga, cu sare, uleiuri, lumanari si stau acolo pana ma incretesc si ma studiez si imi pun tot felul pe mine pentru ca le-am cumparat ca sa le folosesc la nevoie. Jocul cu spuma e prostesc si tocmai de aceea are avantajul de a te calma si eventual de a te face chiar sa zambesti....de penibilul situatiei, dar tot e bine :)
4. Mie una nu-mi place sa ies pe strazi singura sa ma plimb. Stiu ca pentru multi aceasta ar fi o solutie eficienta, dar eu prefer sa intru in dulap si sa nu mai ies. Nu mi s-a intamplat pana acum sa nu gasesc ceva vechi sau vreo rochie pe care vreau sa o probez, am sandale si pantofi cu toc cu care nu ma incalt si asortatul meu pe timp de nervi chiar da roade. Imi reorganizez garderoba in perspectiva si chiar mi s-a intamplat de multe ori sa fac schimbari notabile.
Sfat: niciodata cand sunteti deprimate sa nu va imbracati in negru, gri sau maro. NICIODATA! Dupa ce ca sufletul e in pioneze, lacrimile stau sa cada la fiecare pas, o privire in oglinda catre o mumie neagra nu are ce bun sa ne aduca!
5. Mintea ocupata! Fa orice, dar nu te gandi la adevaratele probleme. Curat in casa, gatit prajituri, uitat la un film - de preferat comedie.
si.....
Cel mai important: SPORT, muuuult sport: in casa, afara, role, bicicleta, banda, abdomene orice.
Sportul pana la epuizare, urmat de baia aia cu sare poate face minuni. Nu doar te face sa uiti de nervi si demoni, dar iti pune sangele in miscare si iti da energie.
